Articolul de fata se vrea doar inceputul unei serii legate de partea economica a fotografiei de nunta, un punct de pornire a unei discutii la care sunteti cu totii invitati, fie prin comentarii la acest articol, fie pe pagina noastra de Facebook .

Azi atingem un subiect controversat, legat de aspectul economic al meseriei de fotograf de nunta. Nu va fi vorba despre oferte, pachete, preturi  cerute clientului, ci despre costurile pe care le presupune o asemenea ocupatie – aspecte prea putin sau deloc cunoscute de catre clienti, care insa influenteaza pretul serviciilor intr-o piata eterogena in care incet-incet se cern serviciile atat din punct de vedere calitativ, cat si din punct de vedere al tarifelor practicate. Despre toate acestea, intr-un articol semnat de Andrei Neamtu:

Sa vorbim putin de business si “economic survival”. Pe majoritatea celor din jur daca ii intrebam, raspunsul seamana: “voi, fotografii (de nunta) faceti o gramada de bani, de ce va plangeti?”. Perceptia aceasta ar putea fi adevarata, insa dupa ce adunam si tragem linie, e gresita. Gandurile din acest articol se adreseaza pe de o parte fotografilor sau aspirantilor intr-ale fotografiei de nunta (si chiar ale fotografiei in general) care nu si-au pus problema (inca), si pe de alta mirilor care isi pun problema pretului.

Scopul nostru al fiecaruia e sa avem o viata astfel incat sa ne putem bucura cat mai mult de ceea ce ne intereseaza. Lucram ca sa castigam bani, ca sa traim cat mai bine (sanatos, confortabil, elegant etc.) si sa ne bucuram de lucrurile care nu tin de munca (familie, prieteni, hobby-uri etc.). Cine traieste pentru a munci nu are rost sa citeasca mai departe… Din punctul acesta de vedere, cel mai greu lucru e sa fii la limita sau sub limita, financiar vorbind. Atunci e stres, presiune, depresie, nu mai vedem sensul si incet (sau repede) devenim niste oameni terminati, fara initiativa, aspiratii si fericire, ceea ce afecteaza implicit si rezultatul muncii noastre.

Prin urmare, munca noastra trebuie sa fie profitabila. Chiar si un leu profit, insa nu pierdere. Daca rezultatul e pierdere, inseamna ca ne finantam din alte surse si ceva e gresit in sistemul nostru de generare a venitului. Chiar daca te consideri sau nu, esti o afacere, si trebuie sa te porti ca atare. Poti avea bani din alte job-uri, din mosteniri sau esti tu bogat pur si simplu, insa in cazul acesta inseamna ca fotografia pe care o faci e pasiune si nu business iar costurile nu mai conteaza – personal, nu cunosc pe nimeni in acesata situatie.

Pentru a genera profit, e nevoie sa stii care iti sunt costurile, prin urmare trebuie sa facem un calcul: cat ne costa afacerea pe care o avem, pentru a estima minimul de venit pe care trebuie sa il genereze astfel incat sa supravietuim in timp. Cunosc multe cazuri in care fotograful se apuca de acest business, il tine o vreme, timp in care investeste din alte surse, pana cand, din pierdere in pierdere, realizeaza ca nu se mai poate, si inchide afacerea. Ca profesionisti asta ne diferentiaza de restul, faptul ca peste 3 ani sau 10 clientul stie ca vom fi tot aici, ca vom face investitii, vom creste calitativ, si ca oferim stabilitate si continuitate.

Sa vedem, deci, cat ne costa sa stam pe linia de plutire. Calculele sunt la nivel mediu, nici la limita inferioara, dar nici la cea superioara.

Costuri lunare: un birou sau studio, pentru a da o imagine de profesionalism si stabilitate; masina, fara de care toate actiunile devin mult mai complicate, si chiar daca o ai deja, amortizarea ei tot in timp se calculeaza; costuri cu taxe, impozite, asigurari; salariu propriu, din care traiesti tu si familia, din care iti platesti concediile, cadourile, mancarea etc.

Chirie birou/sediu/studio: 200 euro/luna = 2400 anual
Masina (leasing, rate): 250 euro/luna = 3000/an
Salariu: 800 euro/luna = 9600/an
Asigurari, impozite (nu pe salariu): 100 euro/luna = 1200/an

Apoi sunt costurile periodice, cum e upgrade-ul de aparatura (consider ca un body pe an trebuie inlocuit, nu la pret intreg, pentru ca cel vechi il valorifici; periodic mai iei cate o lentila, un accesoriu etc.). La fel cu upgrade-ul de software. Aceste cheltuieli se adauga la investitia initiala, prin urmare costul real e mai mare decat in acest calcul

Aparatura: 1000 euro
Software (upgrades, leasing): 700 euro

Totalul anual iese (doar) 18,000 euro, din care bani ‘in mana’ sunt 9,600 euro – din care se platesc pensii, concedii, rate la casa, scutece etc. Salarul mediu pe economie brut vad ca e cam 1972, minus impozite cam 1200 lei, adica vreo 300 euro. Salaru mediu, pe tara. Fotograful il putem include in categoria celor care necesita o educatie speciala, o pregatire continua, aptitudini speciale si mult timp pentru perfectionare si autoeducare. Eu l-as incadra in aceeasi categorie cu programatorii, unde salariile sunt 600-1000 euro din cate stiu (salariile ca si angajat, cu program fix si fara stresul unui freelancer – clienti, promovare etc.) Daca din cei 800 lunar scadem 16% raman cam 700 euro, ceea ce e acceptabil pentru un freelancer (care nu are concediu platit, cand e bolnav nu lucreaza nimeni in locul lui, nu primeste bonusuri, prime de Craciun etc.), insa nu e nici foarte mult.

Ati observat ca nu am inclus costuri cu training-ul, workshop-uri, materiale de marketing (participari la targuri, reclama web, print etc.), reviste si altele, care ar adauga anual intre 1000 si 2000 euro parerea mea. Doar participarea la un targ ‘in provincie’ se invarte intre 600-1000 euro, ca sa faci impresie buna, iar participarea la un workshop bun e in jur de 1500 euro. Pe langa acestea, trebuie sa adaugam timpul. De cele mai multe ori, timpul ne costa mai mult decat cerem pentru el. Intalniri cu clientii, post-procesare, design de albume, toate acestea intra in costul aceluiasi client. In plus, timpul petrecut studiind fotografia, citind bloguri, analizand tehnici si invatand pur si simplu, e foarte greu de evaluat. Cei din exterior trebuie sa constientizeze ca cele 3-4 ore pe zi pe care un fotograf le poate petrece online nu sunt ‘fun’, sunt munca (chiar daca nu pare asa). Si pe multi colegi ii aud plangandu-se de timpul putin pe care il pot petrece cu familia si prietenii. Adaugati lipsa weekend-urilor, si puneti un pret pentru munca medie de 10 ore pe zi, 6 zile/saptamana (la o singura nunta poti sta 18-21 de ore, pe care practic n-ar trebui sa le contorizam 1:1, deoarece peste 7-8 ore devine overtime, care are factor de efort si stres de la 1,3x pana la chiar peste 2x), la un nivel intelectual al muncii peste medie.

Revenind la calculul nostru, mie mi se pare o suma destul de sanatoasa pentru Romania de azi. Insa accesibila, pentru a nu descuraja (chiar daca nu foarte usor). Daca nu reusim, adunand nunti, sesiuni foto, albume (marja de profit din albume, fara a include costul de productie) si altele conexe, sa ajungem la suma aceasta (sau la suma pe care si-o calculeaza fiecare, in functie de preferinte), inseamna ca afacerea noastra sufera.

Acum, pentru clientii care zic ca pretul e prea mare: veniturile in domeniu sunt cam 6 luni/an. Prin urmare in lunile in care lucrezi trebuie sa acoperi cele in care stai. Si se sta mult si bine, de prin noiembrie pana prin aprilie. Pretul minim pentru o nunta (cu sesiuni foto si albume) ar fi 18,000/numarul de nunti intr-un an. Daca numarul acesta ar fi 18 (adica 3/luna, in fiecare luna din cele 6), pretul minim ar fi 1,000 euro, plus albume (+asistent, consumabile etc.).

Spuneti-i un calcul superficial, insa oricum am lua-o, tot la sume din acestea ajungem, ca ne place sau nu. Fotografia de nunta aduce cu ea, pe langa fotografii frumoase si imortalizari pentru o viata si partea nevazuta, apasatoare si foarte importanta a supravietuirii economice. Iar atunci cand primim fotografiile de la nunta noastra, sa ne gandim ca in spatele lor nu sta doar un om cu un aparat, ci un intreg sistem, fara de care acele fotografii nu ar putea sa existe.

In concluzie, pretul calitatii nu se vede, si il stie doar fotograful care prezinta un produs finit, frumos, unic, pentru care doar el (ea) stie cat a muncit. Nu se prea poate furniza un serviciu bun fara investitii, confort psihic si chiar respect pentru acel serviciu.

Andrei Neamtu lucreaza ca freelancer de peste 10 ani, la inceput ca web designer si programator, in ultimii 4 concentrandu-se pe fotografia de nunta. Scopul sau este ca din fotografia de nunta sa poata trai linistit si sa sustina proiectele fotografice personale.
www. andreiphotography.com