FDN: Ce anume te-a atras la fotografia de nunta? Ce anume din felul tau de a fi se potriveste acestui domeniu?
Marius Barbulescu: Eu am inceput sa fac fotografie in ideea ca poate intr-o zi voi deveni fotoreporter, ba chiar ma visam fotoreporter de razboi. M-am pus pe invatat si prima carte pe care am citit-o avea in primul capitol un fel de “cele 10 porunci” ale fotojurnalistului. Prima era: „este putin probabil ca vei putea avea vreodata o familie si daca ai de ales, acum este momentul”. Niciodata nu-mi pusesem problema asa si desi am continuat sa citesc ce apucasem deja sa-mi cumpar, am fost tare dezamagit ca trebuie sa pun in balanta familia si pasiunea pentru fotoreportaj. Familia nu poate fi pe primul loc cu un asemenea job iar eu, desi aveam doar 24 de ani, eram casatorit si imi doream din toata inima un copil. M-am orientat daca nu e totusi nimic de facut si am dat peste vestitul “Masters of Wedding Photography” si deja de la primul capitol cu Denis Reggie tremuram de emotie si de fericire. Stiam ce vreau sa fac. Fotografia de nunta a devenit pentru mine o “scuza” perfecta sa fotografiez atat cat imi doream, sa progresez in fotografie, sa iubesc ceea ce fac si sa raman langa familie.
E o perioada grea din punct de vedere economic – pentru unii e un declin, pentru altii reprezinta o oportunitate de a explora noi drumuri – ce perspective iti ofera aceasta alegere din punct de vedere economic?
Pentru mine anul acesta este mult mai bun decat anul trecut. Din cate am observat, clientii pun mult mai mult accent pe fotografie decat anii trecuti. Am clienti anul acesta pentru care investitia in fotografie este cea mai mare raportata la celelalte cheltuieli de nunta. E imbucurator si e o tendinta generalizata si in alte domenii. Se pare ca pe timp de criza oamenii devin mai sensibili la astfel de lucruri.
Cum afla potentialii clienti de tine?
Din recomandari si de pe internet, mai ales de pe lista fotografilor profesionisti de nunta din Romania . Mai sunt si alte articole in care se pomeneste de mine, dar cel mai usor mi-a fost sa fiu gasit din momentul in care mi-a aparut numele si link-ul pe aceasta lista.
Cat efort aloci promovarii si cu ce rezultat? Care se dovedeste pentru tine a fi canalul de promovare cel mai eficient?
Blog-ul este de departe este cel mai eficient mod de a ma promova. In momentul in care postez cateva fotografii de la o nunta la care am participat recent, primesc nu numai vizite, dar si multe recomandari. Postez cate un articol pentru fiecare nunta la care particip, mai putin botezurile si portretele – voi face si asta de anul viitor, deocamdata incerc sa nu ma promovez in aceasta directie. In rest nu aloc niciun efort promovarii, desi as vrea sa am mai mult timp pentru contul meu de Facebook.
Ca romani, suntem obisnuiti sa ne pricepem la toate si sa ne ocupam de toate aspectele unui business; si in acest domeniu, majoritatea se ocupa singuri de branding, marketing, post-procesare, design, asta pe langa fotografia propriu-zisa, mai ales la inceput de drum. Care e parerea ta in privinta lasarii pe mana altora a a numitor aspecte din ceea ce e de facut?
Asa procedeaza multi fotografi din afara tarii. De exemplu, Mike Colon si-a propus sa ia mai putine nunti dar sa faca el totul . Are un pret urias comparativ cu fotografi poate mai buni decat el, dar are totusi succes si face totul singur. Ideea este ca se promoveaza foarte bine si e deja foarte cunoscut, plus ca dintr-o singura nunta poate trai linistit cateva luni de zile. La noi inca nu e posibil sa faci asta si de anul acesta incerc si eu sa-mi mai impart din responsabilitati asistentilor mei, desi inca nu am gasit o reteta de succes. Singurul meu ajutor deocamdata este Monica, sotia mea, care ma mai ajuta cu sortarea fotografiilor.
Cate ore ajungi sa aloci unei nunti, din momentul fotografierii pana la predarea ultimului produs?
In jur de 40-50 de ore.
Care e momentul care iti place cel mai mult din desfasurarea unei nunti?
Pregatirile, dar numai daca sunt fara traditii… neaparat fara traditii, poate doar daca sunt autentice, nu facute mecanic la comanda matusilor si bunicilor. Din pacate se pierde mult timp cu astfel de lucruri la noi.
Dar cel mai putin placut?
Petrecerile plictisitoare cu prea multa muzica populara (destul de rare, e drept).

Care crezi ca e cel mai dificil aspect legat de fotografierea unei nunti?
Cel mai dificil mi se pare sa-ti pastrezi atentia si interesul pe tot parcursul unei nunti. E foarte usor sa te pierzi si sa incepi sa tragi haotic fara sa te gandesti la compozitie, sa anticipezi anumite momente si sa fii atent la tot ce se intampla in jurul tau. Poti sa faci o sedinta foto fantastica si sa te culci pe o ureche si sa spui ca totul e gata, ti-ai facut datoria si mai trebuie doar sa acoperi decent si restul evenimentului. Exista clienti care te apreciaza mai mult pentru sedintele foto, dar asta nu inseamna ca nu isi doresc sa acoperi si nunta cat mai bine cu putinta. Eu tot timpul ma pun in locul lor, incerc sa simt ce simt si ei si atunci imi dau seama de fiecare data ce responsabilitate uriasa am. Indiferent de cat de obosit sunt, ma trezesc destul de repede si o iau de la capat. Este epuizant, dar trag de mine constant si sunt putine momentele de ratacire. Toti le avem, ideea este sa le constientizam.
Ce ti-ai dori, ca fotograf, sa se intample in cadrul nuntilor din Romania si nu se intampla?
Mi-ar placea sa vad mai multa bucurie din partea invitatilor. Asta nu o sa se schimbe niciodata atata timp cat multi invitati vin la un astfel de eveniment mai mult din obligatie si mai au si pretentia ca totul sa fie in favoarea lor. Vad asta cateodata si din partea parintilor care dicteaza de multe ori desfasurarea si organizarea unei nunti si asta doar din cauza ca ii sprijina financiar pe copii. Mi-ar placea ca nuntile sa devina mai simple, mai sincere, sa se puna mai mult accent pe ce isi doresc mirii cu adevarat. As vrea ca fiecare nunta sa fie diferita una de alta si sa reflecte mai mult personalitatea lor. As vrea ca invitatii sa inteleaga ca sunt acolo pentru miri, si nu invers. Norocul meu este ca am avut ocazia sa particip la cateva astfel de nunti si tot mai multi clienti aleg sa-si faca nunta asa.
Daca ar fi sa dai un sfat mirilor in ceea ce priveste organizarea nuntii lor, care ar fi acela?
Sa-si faca nunta exact cu vor ei si sa nu asculte de nimeni despre cum ar trebui sa fie un lucru sau altul.
Cam cate evenimente onorezi pe parcursul unui an? Care e proportia de nunti – botezuri – sedinte foto?
17 nunti intr-un an, nu mai multe. Anul viitor e posibil sa pot onora mai multe. Din cele 17, macar jumatate din cupluri isi aleg si o sedinta foto inainte sau dupa nunta. Botezuri doar cateva pentru ca nu merg la botezuri unde totul se face pe banda rulanta, cu multi copii deodata. Ma simt ca la un meci de fotbal langa atatia fotografi si cameramani si nu ai nici un pic de loc sa te misti. Mai nou am inceput sa fac si fotografie de familie, dar astept pana anul viitor sa pun si ceva pe site si sa incep sa postez pe blog.
Care e experienta ta in domeniul fotografiei si cat de relevanta crezi ca e educatia formala in acest domeniu?
Experienta mea in fotografie nu este indelungata. Nu am avut bunici sau parinti fotografi si nici prieteni care sa ma inspire. La facultate, acum vreo 6-7 ani, am avut un curs de fotografie care mi-a placut, mai ales ca profesorul, nu stiu din ce motiv, imi tot spunea ca am ochi pentru asa ceva desi mie nu mi se parea deloc ca are dreptate. Aveam banuiala ca spune asta tuturor si nu cred ca gresesc, probabil ca vroia sa ne dea incredere. Mi-am luat un Zenith prin 2004 ca toata lumea si un an si jumatate am tras fara sa scot o poza pe hartie pentru ca era foarte scump si doar imi developam filmele in speranta ca imi voi permite la un moment dat un scanner bunicel de film foto. Dupa ce mi-am luat scannerul, am observat cu stupoare ca tot ceea ce facusem era bun de aruncat pentru ca aparatul nu se potrivea la focalizare cu planul filmului si totul era in ceata. Am incercat sa ma conving ca ce facusem erau lucruri abstracte si artistice, dar adevarul era ca puteam sa le arunc la gunoi pe toate. Tot atunci i-am imprumutat unui prieten Zenith-ul si l-a pierdut in Austria. S-a simtit atat de prost ca mi-a adus un Canon AV-1 cu 3 obiective si blitz. Ce fericire pe mine! Bineinteles ca l-am refuzat prima oara, dar abia asteptam sa-mi spuna din nou sa le iau si mi-am promis ca intr-o zi ii voi intoarce frumoasa fapta. Diferenta de calitate era uriasa si atunci am inceput de fapt sa ma misc. Evident, cel mai mare progres l-am avut cand am trecut pe digital prin 2007 si, la un an dupa, m-am simtit pregatit sa fac fotografie de nunta.
Care sunt acesoriile tale foto favorite?
O lampa video pe care am cumparat-o la inceputul anului. Nu am reusit sa o folosesc la fiecare eveniment, dar cand am folosit-o a fost extrem de utila si foarte usor de folosit. Eu nu folosesc sisteme multi-blitz si in general am incercat sa folosesc doar lumina naturala, dar lampa video chiar iti oferta libertatea de a face cam tot ce-ti trece prin cap si in lumina joasa. E drept ca probabil ma voi juca in curand si cu cateva Pocket Wizard-uri, nu zic nu la nimic pana nu incerc, dar nu cred ca voi folosi vreodata constant asa ceva.
Ce piesa de echipament pe care n-o ai ti-ai dori-o mai mult?
Un obiectiv Canon EF 35mm f1.4, dar sper ca nu vor mai trece 2 luni si il voi avea. E o distanta focala pe care am ignorat-o la obiectivul cu zoom, dar mi-am dat seama ca este tot ceea ce as putea folosi la un intreg eveniment.
Majoritatea fotografilor incearca mai multe variante de workflow pana ajung la unul care se dovedeste foarte eficient, insa nu exista o reteta valabila pentru toti. Care e reteta ta?
Inca experimentez pe aceasta parte. Varianta mea de workflow este urmatoarea: selectia (cea mai dificila parte), prelucrare de baza (contrast, culori, whitebalance si foarte rar crop), organizarea fotografiilor pe momentele nuntii, selectia fotografiilor ce urmeaza a fi prelucrate in alb si negru, selectie pentru blog si prelucrare suplimentara in Photoshop (in jur de 30-40 de fotografii), selectie pentru album si slideshow, export, realizare slideshow, design si printare coperta DVD si printare pe discuri, arderea DVD-urilor cu verificare datelor (foarte important), design album cu prelucrari suplimentare pentru mai multe fotografii ce intra in album, printare album (la Brasov, la Aden Albums). La sfarsit mai fac cate un DVD de arhiva pentru a fi sigur ca fotografiile si design-ul albumului nu se vor pierde in timp (pe DVD-uri Kodak Gold care acum vad ca nu prea se mai gasesc).
Spune-ne cateva cuvinte despre designul de album – care e stilul tau?
Stilul este unul simplu si, cred eu, cat se poate de elegant. Incerc sa las fotografiile sa respire si din aceasta cauza nu le aglomerez. Paginile pot avea ca fundal doar alb sau negru. Nu folosesc nici un tip de rama si nici nu combin fotografiile alb-negru cu cele color pe aceeasi pagina. Imi plac la nebunie albumele realizate de Jerry Ghionis. Albumele lui reprezinta principala mea sursa de inspiratie pe partea de design.
Ai vreun asistent/second-shooter? Daca da, cum ii definesti rolul?
Rolul lui este de a ma ajuta cu lampa video atunci cand am nevoie (se intampla destul de rar) si in rest sa stea pe langa mine si sa invete. Daca obtin de la el macar 50-100 de fotografii bune, atunci eu sunt multumit. In general asistentii mei sunt prieteni sau oameni care si-au aratat interesul sincer pentru fotografia de nunta. Au fost si oameni care m-au sunat sa-mi spuna ca ar vrea si ei sa invete cu ce se mananca domeniul asta, ca nu le-ar strica ceva bani in buzunar. Asta nu e ok. Piata e plina de astfel de fotografi. Ar fi in interesul nostru sa existe cat mai multi fotografi care sa ofere servicii de calitate pentru ca sunt inca foarte multe cupluri care nu stiu nimic despre noi, desi poate si-ar dori un astfel de fotograf. Eu nu am secrete si daruiesc orice informatie fara sa astept nimic in schimb. Nu imi este frica de competitie si daca s-ar intampla vreodata sa nu mai fiu competitiv in acest domeniu, nu asta ar fi cauza, sunt sigur.

Cam cate cadre realizezi la o nunta si cate “cad” la editare?
Trag in jur de 2200 de cadre. La editare pica atata cat este nevoie, adica pot fi si 1300 sau mai multe. Daca in final raman macar cu 650, atunci e ok, asta am si stabilit cu toti clientii mei. Au fost cazuri cand mi s-au cerut toate fotografiile neprelucrate, chiar si cele in care invitatii au ochii inchisi sau sunt surprinsi in situatii bizare si grotesti (din intamplare), cadre pe care le selectez si le sterg intr-un final (nu si din backup, e drept). Nu le-am dat niciodata si nici nu le voi da asa. Eu cred ca din workflow-ul meu selectia imi mananca poate cel mai mult timp.
In ce anume din ceea ce inseamna business-ul tau ai dori sa investesti mai mult, financiar vorbind? Dar ca si timp?
Financiar mi-ar placea sa investesc intr-un birou, un loc unde sa pot lucra si unde sa imi pot chema clientii la selectia fotografiilor pentru album sau pentru prezentari. Ca timp mi-ar placea sa filmez mai mult, dar numai chestii personale si necomerciale, filme independente si de familie. Imi place mult sa ma uit la filme si visez intr-o zi sa fac si eu asta. Prima experienta de genul asta mi-a adus foarte multe satisfactii.
In devenirea ta ca si fotograf de eveniment ai beneficiat de sprijinul altor fotografi?
Nu cunosteam pe nimeni si nici nu am cunoscut pana anul trecut cand m-am intalnit cu Silvia si Sergio de la www.bysergio.ro. Ei mi-au deschis ochii in multe privinte si mi-am dat seama ca merita sa incerc sa ma imprietenesc si cu alti fotografi cu care ma simt pe aceeasi lungime de unda. Eram si un pic dezamagit atunci pentru ca am scris cu ceva timp in urma unor fotografi cunoscuti din Romania si nu s-au sinchisit sa spuna nici macar un multumesc pentru aprecieri, pentru ca nu le ceream nimic, doar ii felicitam pentru ceea ce fac. In schimb Ben Chrisman sau Jeff Ascough raspund fiecarui mail, chiar daca vine de la cel mai prost fotograf din lume.
Care sunt fotografii pe care ii apreciezi (indiferent de domeniu)?
Sunt foarte multi, asa ca ma voi rezuma la doar doua nume din afara tarii: Ben Chrisman si James Nachtway. Din tara, la fel, sunt foarte multi, dar am avut ocazia sa-i cunosc mai bine doar pe Sergio si Silvia de la www.bysergio.ro. Sunt doi oameni minunati care m-au ajutat mult prin sfaturile lor si nu numai. Astfel de oameni te inspira si te fac sa-ti doresti sa fii mai bun.
Un sfat pentru cei care se gandesc sa se dedice domeniului fotografiei de eveniment?
Sa aiba multa rabdare si sa nu renunte usor. Daca sunt cu adevarat pasionati de fotografia de nunta, cu siguranta vor reusi sa ajunga oriunde isi doresc. Nici eu nu ma simt prea aproape de nivelul la care imi doresc sa ajung, dar sunt sigur ca voi reusi cu ajutorul lui Dumnezeu si cu multa munca.


Portofoliul lui Marius poate fi gasit la adresa www.mariusbarbulescu.ro







Posted in 

Foarte frumos si candid interviul. Multe fotografii frumoase in continuare :) si sper ca peste cativa ani sa se trimita referinte la tine pe langa referintele catre fotografii straini :)
Multumesc mult, Claudia! :) Da, ar fi frumos sa reusim sa iesim din tara cu fotografia de nunta, dar mai avem muuuuult de munca sa ajungem acolo.
Un articol excelent despre un fotograf excelent. Concis, sincer, fara ambiguitati. Imi place Marius ca fotograf si acum constat ca imi place si omul Marius.
Multumesc.
Acum un an si jumatate intram la ProFoto ’99 sa intreb cate ceva despre albumele care se faceau atunci acolo. La un calculator, in fata celui mai mare monitor pe care il vazusem eu vreodata, lucrai tu, Daniel. :) Nu te cunoasteam, nu stiam cine esti, dar te-am descoperit repede pe net si mi-ai dat si o carte de vizita. Mi-ai raspuns calm la intrebari si venisem chiar si cu Theo care pe atunci era tare mic si te intrebam de o sedinta foto. Nu cred ca iti mai aduci aminte si e si normal, pe acolo treceau o gramada de oameni. Pe scurt, nu credeam vei ajunge sa ma cunosti indirect prin ceea ce fac si sa iti si placa… si asta doar intr-un an si jumatate. :) E greu de explicat ce simteam atunci pentru ca eram la inceput si tu ai fost primul fotograf de nunta cu care stateam de vorba. Pare exagerat, dar pentru mine faptul ca schimbam doua vorbe cu un fotograf atat de bun insemna mai mult decat daca as fi vorbit cu presedintele Romaniei. Daca ai fi avut atunci workshop-urile de acum, sigur veneam la ele. Dar chiar si acum sunt sigur ca am multe de invatat de la tine, asa ca nu se stie… :) Multumesc pentru aprecieri!
Esti tu un dragut. Iti multumesc. Si atunci si acum ma simt la fel de invatacel, ma uit cu uimire la munca celorlalti si caut sa asimilez mereu cate ceva.
Asta ne tine in priza, faptul ca invatam mereu! Mie asta imi place cel mai mult in fotografie, dar e si lucrul de care mereu imi este teama. As vrea sa raman copil si sa nu ma maturizez (fotografic vorbind). :)
Welcome to the family :o) !!! Felicitari pentru imagini si Doamne ajuta-ti in continuare pentru a creea in continuare imagini noi si deosebite pentru clientii tai !