Pretul platit pentru un serviciu e intotdeauna subiect de controversa. Tarifele practicate in fotografia de nunta nu sunt nici ele ocolite de asta. Pe de o parte, fotografii considera ca datorita investitiilor, nu ajung sa poata cere cat ar dori pentru a sustine un business caruia sa-i asigure continuitatea, de cealalta parte, mirii vor – asa cum vrem cu totii, nu-i asa – sa obtina un serviciu pentru cat mai putini bani, unii insa fiind dispusi sa plateasca in plus pentru calitate sau alte avantaje. Termenul de “buget” intervine foarte des in discutie si cauzeaza uneori frustrari si de o parte si de alta. Stim cu totii cum functioneaza lucrurile in pregatirea unui eveniment: se apreciaza cam cat costa diversele servicii implicate si se calculeaza un buget total, sau exista o suma fixa alocata (in functie de cat au mirii disponibil) care urmeaza sa fie repartizata pe servicii in parte. Ei deja din acest punct intervin discutii; bugetul total e baza de la care se porneste – dar oare este aceasta baza corecta? Costul diverselor servicii a fost aproximat luand ca reper ce anume? Nunta unor apropiati, cunoscand costurile lor? Solicitari de oferta catre ce fel de furnizori – low-cost, medii, premium? Parerea mirilor referitor la cat considera ei (folosind bunul simt) ca valoreaza fiecare serviciu in parte – bunul simt e un instrument suficient de masura in acest caz?

Toate aceste aspecte influenteaza ambele tabere – si e firesc sa fie asa: fotografii care nu primesc ceea ce vor nu reusesc sa-si sustina (si imbunatateasca) serviciile pe termen lung si se tem sa mareasca tarifele, iar mirii care primesc oferte cu tarife mari incep si balanseaza intre dorinta unui serviciu de calitate si bariera bugetului. Dar e oare pregatirea unei nunti diferita de alte alegeri ce implica un pret cand vine vorba de investitiile importante in viata? Nu prea. Sa luam, spre exemplu, cumpararea unei masini – nu e o investitie unica (asa cum speri sa fie nunta :), insa e una in care chibzuiesti mult pana sa iei o decizie finala. Ce luam in calcul intr-o astfel de situatie? Fiabilitate, siguranta, design, dotari, volum etc.  E evident ca piata e plina de oferte extrem de diverse – care e abordarea? Ok, n-o sa lungim prea mult povestea asta cu masinile – in final, platesti cat consideri ca face prin prisma importantei pentru tine a diferitelor aspecte enumerate. Daca toata lumea ar considera ca siguranta e criteriul pe baza caruia se alege o masina, am conduce cu totii Volvo-uri, probabil (nu va apucati cu argumente de la testele auto – nu sunt un expert auto, dar presupun ca ati prins ideea), ceea ce ar deveni extrem de plictisitor. Asa diversele masini sunt placute si alese de catre puzderia de cumparatori.

Ei, acum revenind la pregatirea nuntii, exista pe FDN un articol despre repartizarea de bugete, asa ca nu intram in detalii, insa ce ar merita subliniat e ca o decizie finala e luata in functie de importanta pe care o are un anume element (serviciu) pentru fiecare dintre noi. Daca am pleca de la premisa ca acoperirea unei nunti de catre un serviciu foto la un tarif de 1000+ EURO e o absurditate, tariful considerandu-l  exagerat, ne-am izbi de urmatoarele aspecte:

- fotografii care lucreaza pe tarife de 1000+ EURO au, totusi,  clienti (poate nu neaparat cati ar vrea ei, dar au), ceea ce inseamna ca cel putini unii miri au considerat pretul ca fiind potrivit (sau cel putin acceptabil)

- privind un portofoliu al unui fotograf cu tarife “premium” nu putem sa nu constatam ca si calitatea fotografiei este “premium”

- faptul de a beneficia de un serviciu foto la nunta inseamna exact asta: un serviciu, nu doar fotografie – cei care au avut deja nunta si au avut experiente neplacute nu neaparat din punctul de vedere al calitatii fotografiei, stiu despre ce e vorba, iar articolul despre investitiile unui fotograf de nunta arata clar de ce a pune la dispozitie un contract corect, echipament performant si asumarea unor sarcini la modul profesional duc catre tarife de acest gen

Si totusi: unii miri gasesc acceptabil un tarif de valoare X, alti miri il gasesc inacceptabil, asa incat revin la repartizarea de bugete.  Sa presupunem ca am setat ca buget pentru rochie 2500 EURO, pentru entertainment 6000 EURO, pentru aranjamentele florale 3000 EURO, pentru foto 500 EURO (n-am sa continui cu restul, nefiind aici locul). Uitandu-ne la cifre, tragem niste concluzii legate de importanta data fiecarui aspect din nunta. Unii miri vor spune: “Imi doresc neaparat sa am fotografiile lui X la nunta, fiindca mi se pare ca va surprinde in modul in care mi-l doresc ceea ce se va intampla acolo, asa incat am sa cresc bugetul pentru fotografie si am sa folosesc in anumite locuri niste flori mai putin scumpe, sau am sa negociez o durata mai scurta pentru trupa care vine sa cante, sa ma incadrez in acelasi buget total”. Altii vor avea o alta opinie: “Mi-am dorit de cand ma stiu sa am o rochie deosebita la nunta si n-am sa renunt la asta, trupa Y va face ca petrecerea de nunta sa fie un succes si va impresiona invitatii nespus, iar servciul foto nu merita decat 500, nu X cat cere”. Asta inseamna ca serviciul X nu merita banii respectivi? Nu, inseamna ca in primul caz, importanta data fotografiei e evident mai mare decat in al doilea caz. Tot zic importanta data si nu doar importanta, intrucat e o apreciere subiectiva – pentru unii face sens sa dea acesti bani, pentru unii nu. Asta ii face pe unii mai ignoranti, mai inculti, mai superficiali, asa cum acuza unii fotografi? Nici vorba. E doar o chestiune de prioritati. In fond, unii aleg Logan si investesc mai mult in mobilarea casei. Altii isi iau Audi si dau mai putina importanta altor investitii. Oare nu ne permitem cu totii un Audi? Ba eu zic ca multi dintre noi ne permitem, si suntem de multe ori in viata in situatia de a mai scoate inca cativa bani din buzunar pentru a avea acces la “Audi”, constienti fiind ca e o investitie importanta si ca vom “recupera” pe parcurs diferenta. Dar acest lucru se intampla numai atunci cand consideram ca acest “Audi” merita luat, atunci cand faptul de a-l avea devine suficient de important pentru noi!

Asa incat nu ar trebui sa existe frustrare in niciuna dintre “tabere”: cand unui client i se par prea mari tarifele, atata vreme cat exista deja clienti care au acceptat acele tarife, inseamna ca serviciile prestate de respectivul fotograf nu sunt suficient de importante pentru el, iar fotograful ar trebui sa caute clienti in alta parte. La fel, cand mirii primesc o oferta care li se pare prea mare, solutia e sa caute un alt gen de serviciu fotografic – aprecieri fata de pretul practicat sunt total inutile: exista deja clienti pentru care preturile respective sunt potrivite. Mirii au acum atatea modalitati de a accesa o puzderie de portofolii de diferite nivele, la tarife acoperind o plaja foarte mare. Iar fotografii au la dispozitie o serie de instrumente si canale pentru a gasi clientii potriviti pentru serviciile lor. Desigur, majoritatea acestor instrumente si canale necesita o investitie de timp, uneori consistenta, ceea ce inseamna ca vor trebui fie sa-si extinda programul de lucru, fie sa onoreze mai putine solicitari pe tarife nesatisfacatoare si sa dedice mai mult timp “cautarii”. In ambele cazuri, ar cam trebui sa mareasca tarifele pentru a reusi pe termen lung :)

Narcis este editorul FotografiaDeNunta.ro. Impreuna cu Diana, formeaza echipa de la Imagia, serviciu de fotografie profesionala de eveniment si familie.